|
Constructia caselor a evoluat de-a lungul timpului in
diferite forme, in functie de necesitatile umane pentru spatiu si confort,
iar tehnologia a suferit si ea transformari in functie de conditiile socio-economice
si de disponibilitatea materialelor si a mainii de lucru.
Cel mai vechi material de constructie cunoscut a fost lemnul, intotdeauna la
indemana si usor de prelucrat cu mijloace relativ simple. Sapaturile
arheologice au dovedit ca acest material era cel mai des folosit atat in
cladirea de locuinte, cat si de fortificatii si intarituri. De-a lungul
secolelor, tehnologia constructiei de lemn a fost adusa la un grad de
perfectiune si rafinament care o face sa fie cautata in toata lumea pentru
superioritatea fata de alte tehnologii.
Exemplul cel mai elocvent de aplicare a acestei tehnologii se gaseste in
Canada si SUA, unde 90% din casele individuale si multifamiliale (duplex,
triplex, apartamente) pana la 3 nivele, sunt construite din lemn care, in
combinatie cu alte materiale, asigura un grad de eficienta economica (costul
constructiei si al exploatarii) si de confort neegalat. Factorii socio-economici
caracteristici societatii nord americane, cresterea rapida si mobilitatea
populatiei, au impus nevoia constructiei de locuinte rapida si ieftina.
Deschiderea unor noi centre economice, de exemplu, a facut sa apara peste
noapte cartiere si orase noi pentru populatia care migreaza catre
oportunitatile nou create. In ultimii 200 de ani tehnologiile nord-americane
au dus la un proces de rafinare al metodei de constructie si de utilizare a
materialelor, care au ajuns la un nivel de adevarata arta, casele
nord-americane fiind solicitate in toate colturile lumii, din Orientul
Mijlociu si Indepartat pana in Europa de Est si Vest, din Australia pana
dincolo de cercul polar.
Caracteristica cea mai importanta a acestor case este rapiditatea de
executie, o casa de 200-300 mp putand fi data la cheie in 10-12 saptamani,
fata de casele traditionale de zidarie care au o perioada de executie de
peste 10 ori mai lunga. Alt avantaj major, este rezistenta elastica a
structurii de lemn, care ofera securitate cu usurinta la cutremure de gradul
8-8,5 pe scala Richter, cum au demonstrat casele canadiene din orasul Kobe
din Japonia si la uragane de 250-300 km/h, cum s-a vazut in multe parti ale
Statelor Unite, bantuite de aceste calamitati.
Faptul ca peretele sandwich, structura de lemn cu izolatie de vata minerala,
ofera o rezistenta termica mult superioara celui de zidarie, permite
folosirea peretilor mult mai subtiri, marind astfel suprafata utila cu pana
la 15% (la o casa de 200mp, de exemplu, se castiga o camera de 20mp, fara a
afecta suprafata construita). Acest lucru e foarte important in special in
orase, unde terenurile sunt mici si retragerile impuse nu permit
desfasurarea unei amprente generoase a cladirii.
In sfarsit, coeficientul de transfer termic foarte mic ( 0,15 ), reduce
cheltuielile de exploatare (incalzire, racire) cu 70% fata de constructiiile
cu tehnologii umede, care au o inertie termica mult mai mare si un
coeficient de transfer termic ridicat ( 2 - 2,7 ). O casa de lemn se poate
tine neancalzita de la cateva ore la cateva zile dupa care, la nevoie, se
poate reincalzi in cateva minute.
Piata imobiliara romaneasca se preteaza perfect la aceasta tehnologie, fiind
conditionata de doi factori importanti: lipsa de spatiu locativ de calitate
si puterea financiara scazuta a consumatorului, accentuata de dificultatea
obtinerii creditelor ipotecare. Din aceste motive, posibilitatea de a
construi o casa de 3-4 dormitoare cu 2-3 bai, garaj, la pretul unui
apartament mediu, fara dezavantajele inerente locuitului la bloc, are
potentialul de a revolutiona calitatea vietii majoritatii familiilor din
Romania.
|
|
 |
|
Moust Popular |
|
 |
|
New Models |
|
|
 |
|
Mountain Architects |
|
|
|
|
|
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|